Rătăcind (aiurea, cum altfel) pe net, din blog în blog, am fost cucerită de doi gramos (dacă îmi este permis pluralul, pe care ei se pare că nu-l folosesc).
În afară de Iulia, de la care am prins pasiunea pentru bloguri, nu m-a mai convins nimeni pînă la ei (asta nu înseamnă - totuşi - nimic, gusturile ştiţi şi voi că nu se discută). Chapeau bas!
Caramica-Ca-Ramica-Car-Amica-Caram-Ica-Carami-Ca :)
RăspundețiȘtergereCa-Ra-Mica?
M-ai dat gata cu declaratia asta... Eu voiam sa-ti spun ca in blogul tau te gasesc asa cum pana acum doar te intuiam. Te comunici, te daruiesti, ne vrajesti.
fiindca aprecierea vine "prinochiitai", aproape ca tind sa-ti dau dreptate ;)
RăspundețiȘtergerecum - totusi - scrierile pleaca "dinochiimei", ma multumesc sa-ti... multumesc, pastrand o oarecare rezerva asupra adevarului :D