Ruptă din rutină, din căldura şi lîncezeala de acasă, lumea se vede altfel, e albastră, lăbărţată, pătată pe la colţuri, găurită pe alocuri, străvezie, subţiată. În rutina cea călduţă, zilele treceau toate la fel, rotunde, lăsînd în urmă un fel de picături sferice, lucioase, pe care puteai aluneca fără să bagi de seamă, dar pe care nimeni nu aluneca, niciodată. Cînd rutina se trezise însă lovită în plin de neprevăzut, picăturile se crăpaseră în zeci de părţi, de forme diferite, împrăştiindu-se care încotro, într-o dezordine generatoare de dureri de cap. Aşa că acum, cu capul greu şi-un gust acru în gură, aştept să mă reintegrez în rutina liniştitoare, nedureroasă, proaspătă, mirosind a detergent şi-a ceapă prăjită, în care totul se petrece aşa cum trebuie.
2 comentarii:
Fie ca cel puțin azi, chiar ruptă din rutină, lumea să vă apară minunată pur și simplu și să rămână așa!
Hristos a înviat!
Adevarat a inviat! Multumesc pentru gandul cel bun, numai bine si dvs!
Trimiteți un comentariu