Pe fereastra întunecoasă nu se văd decît nişte urme subţiri de degete, rămase probabil de la ultima încercare de a spăla geamul. Degeaba încerci să vezi dincolo de ele, sticla mată şi noaptea fără stele îţi blochează orice dîră de lumină. Aşa că stai, închis în lumea ta întunecoasă, aşteptînd venirea zorilor. N-ai mai dormit de mult. E totdeauna prea mult întuneric sau prea multă lumină ca să poţi dormi. Aşa că stai pur şi simplu, aşteptînd. Aşteptînd să se întîmple ceva care să schimbe ce e în jurul tau, orice. In curînd, o să împlineşti 40 de ani, îţi spune sora. Vecinii de salon se agită, presimţind apropierea unei petreceri. Tu stai in continuare, aşteptînd. In curînd, o să împlineşti 40 de ani. Mai e puţin şi trece şi restul vieţii tale.
2 comentarii:
Cu cat ai ramas cu mai putin din viata care a trecut, cu atat e nevoie de mai putin ca restul sa treaca.
oricum ar fi, pana la urma tot trece...
Trimiteți un comentariu